Siguranţa înainte de toate

Toată viaţa include riscuri. Oricât am încerca să învelim lumea în vată, realitatea dură este că pericolul nu este niciodată departe. De fiecare dată când traversăm o stradă, ne asumăm riscuri. Oamenii alunecă şi mor în baie, se împiedică pe scări, alunecă pe borduri, etc.

Riscul este prezent peste tot, nu îl putem evita. Dar ce putem să facem este să învăţam să il tratăm, astfel minimalizându-l.

În relaţie cu Parkour-ul, aceasta înseamnă, în primul rând, să întelegem ce este această artă. Înţelegând ce este, vom ajunge să înţelegem şi ce NU este. În ciuda senzaţionalului şi glorificării (în principal datorită mass-mediei) a săriturilor înalte şi antrenamentelor la înălţime, Parkour nu înseamnă să alergaţi pe acoperişuri şi alte cascadorii periculoase. Oricine crede aceste lucruri a ratat ideea esenţială.

Parkour-ul se preocupă cu rafinarea propriilor mişcări, cu graţie, control, eficienţă şi exprimare personală. Aceste scopuri pot fi atinse în orice mediu? aşa că de ce să alegeţi un loc periculos de antrenament, ca un acoperiş, când terenul mai larg şi variat este deobicei găsit la nivelul solului. Înălţimea la care vă antrenaţi este irelevantă, iar majoritatea acoperişurilor oferă foarte puţine obstacole care permit practicantului să progreseze.

Această artă a mişcării eficiente se bazează deasemenea pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea corpului, făcându-l mai rapid, mai eficient, într-o singură frază: mai sănătos. Asta înseamnă că trebuie să aveţi întotdeauna în minte scopul de a fii capabil fizic cât mai mult timp, pentru că, până la urmă, acesta este testul final al sănătăţii? să duraţi. Căutăm longevitatea, nu doar pentru antrenamentul nostru ci şi pentru vieţile noastre, de a fii cât mai sănătos şi viguros posibil. Astfel, accidentarea în timpul antrenamentului? în alte cuvinte, pentru o artă care promovează sănătatea? nu este doar neproductiv dar şi contrazice scopul artei în sine.

Ca urmare, trebuie să ne observăm atenţi cum ne antrenăm. Planificaţi, evaluaţi riscurile. Vă asumaţi riscuri inutile când aţi putea, la fel de eficient, să progresaţi printr-o metodă mai sigură? Cât de mult din antrenament este orientat spre expunerea la pericole fără nici un scop, în afară de a impresiona sau de a demonstra ceva? Fiţi cinstiţi cu voi, pentru că astfel de acţiuni nu sunt justificate de filosofia artei şi nici nu au fost vreodată.

Asta nu înseamna totuşi că această disciplină nu poate fii practicată la nivele superioare. Scopul tuturor practicanţilor este de a fi în stare să se mişte liber şi eficient? oricum ar interpreta? eficient? - în orice mediu, fie la nivelul solului, fie la înălţime, într-un mediu închis sau în spaţii deschise, urban sau rural, etc. Ideea este că mediul nu este punctul esenţial, stăpânirea propriului corp în relaţia cu mediul este. Acoperişurile nu sunt importante? voi sunteţi importanţi. Deci concentraţi-vă asupra voastră, nu asupra mediului în care vă găsiţi.

Cum facem asta ?

În primul rând, şi cel mai important, vedeţi adevărul despre această artă dincolo de senzaţional şi spectaculos. Nu rămâneţi impresionaţi şi influenţabili la ceea ce vedeţi în clipuri video sau la televizor: în toate acele scenarii, se regăsesc foarte multe elemente de siguranţă şi securitate iar acţiunile sunt făcute de profesionişti care au multă experienţă şi nu lasă nimic la voia întâmplării. Utilizarea cablurilor, plaselor de siguranţă şi a saltelelor sunt elemente des întâlnite. Documentaţi-vă, căutaţi detalii şi esenţa acestei discipline? veţi constata că desăvârşirea vine din antrenamente îndelungate şi riguroase precum şi din rafinarea continuă a elementelor fundamentale. Nu există scurtături, nu există secrete.

În al doi-lea rând, căutaţi o instruire corectă. Antrenaţi-vă cu cei mai experimentaţi din jurul vostru, cât de des posibil şi ţineţi cont de sfaturile şi indicaţiile pe care le primiţi de la aceştia (şi vizitaţi regulat forumul www.traceurs.ro pentru informaţii utile).

În al trei-lea rând, opriţi-vă şi gândiţi. Evaluaţi riscurile, examinaţi cu atenţie suprafeţele şi materialele cu care veţi intra în contact, verificaţi stabilitatea lor, mai ales în condiţii de umiditate ridicată. Fiţi conştienţi de propriile limite şi nu le depăşiţi brusc şi prea mult pentru nici un motiv. Dacă nu sunteţi 100% siguri că puteţi face o mişcare, pur şi simplu nu o faceţi , veţi avea şi alte ocazii? vă puteţi întoarce în acelaşi loc după o perioadă de antrenament în care aţi făcut progrese şi puteţi reîncerca.

Din păcate accidentele sunt inevitabile în orice aspect al vieţii. Statisticile afirmă că sporturile obişnuite despre care se credea că sunt sigure, cum ar fi fotbalul sau navigatul vă pun viaţa în pericol mai mult decât sporturile considerate periculoase că paraşutismul sau Parkour-ul. Recent, o statistică în sport a aratat ca în topul celor mai periculoase sporturi se află rugby-ul cu 95,7 la 1000 de jucători, fotbalul cu 64,4 la 1000 de jucători, totuşi, comparaţi aceste statistici cu sky-ul alpin care are doar 2,6 răniţi la 1000 de practicanţi şi veţi constata că nu trebuie să escaladaţi munţi pentru a fi într-un mai mare pericol.
Şi adevărul este că Parkour-ul a fost practicat de mulţi ani ca o disciplină în toată regula, accidentările serioase au fost puţine şi la distanţe mari unele de altele, chiar şi după răspândirea la nivel global, unde aproape fiecare ţară din lume are reprezentanţi de toate nivelele.

Întrega viaţă are riscuri. Şi nu există nici o îndoiala că o disciplină atât de dinamică şi energică ca şi Parkour-ul include anumite pericole. Dar şi viceversa este adevărat, având o înţelegere mai bună şi un control superior al propriului corp şi abilităţi, practicantul îşi măreşte şansele de a se feri de pericole. Unul care se va antrena serios şi sincer, va deveni mai îndemânatic în viaţa de zi cu zi, mai puţin predispus la accidente şi mai conştient de mediul înconjurător. Antrenându-vă cu grijă, prudenţă şi cu instrucţie adecvată, ar trebui să fiţi chiar în siguranţă.

Antrenamentul ar trebui de fapt să pregătească practicanţii pentru ocaziile rare şi inevitabile din viaţă în care fiecare dintre noi trebuie să-şi folosească corpul pentru a se ferii de pericol.

Aşadar, antrenaţi-vă în siguranţă, şi la rândul lui, antrenamentul vă va menţine în siguranţă.